joi, 3 decembrie 2009

Luna


O seara cu luna plina, enorma, In Toronto, acoperind aproape o jumatate de orizont.
 

O luna plina pare sa aiba proprietatea de a ma reduce la un numitor simplu (alb-orbitor de cele mai multe ori), de muzicalitate, indiferent daca ma aflu  sau nu in preajma unui pavilion de muzica, ca cel plin de reverie din desenul  din postul de mai jos.


Beethoven, Chopin, Schumann – fara indoiala genul de muzica ‘dezordonat-ordonata’ care evoca luna.

La inganarea noptii cu ziua (care nu mai e asa departe) mi se pare insa ca muzica cea mai potrivita ar fi cea a lui Debussy.

In ultimul an am inceput sa fiu atrasa de muzica lui Debussy, de preludiile lui, pe care le redescopar si care mi se par de o nesfarsita creativitate, extrem de surprinzatoare, pline de libertate artistica.

Un fel de punte intre doua lumi, de double entendre.     



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna