vineri, 4 decembrie 2009

Poezia lui Seamus Heaney si Marin Sorescu


Imi amintesc foarte bine primul meu contact cu poezia lui Seamus Heaney.

La bibiloteca de cartier, intr- sambata dupa-amiaza, tragand de un volum de poezii al lui John Donne, am rasturnat din greseala o carte de poezii a lui Seamus Heaney.

Inainte sa o pun la loc, am rasfoit-o.

Dupa primele patru randuri am avut senzatia ca sangele mi-a inghetat brusc in vine si ca pamantul s-a oprit din rotatie. 


Am devenit dintr-o data si  fara nici un reper, aruncata intr-un ‘ceva’ fara nume, vast si puternic, care, asemenea valurilor din copilarie de la Eforie Nord, m-a dat la fund si m-a acoperit, nimicindu-ma.

Pe urma, dupa ce am dus cartea acasa, m-am lamurit ce si cum. Seamus Heaney, poet de origine irlandeza, e laureat al premiului Nobel pentru literatura. Cateva detalii despre viata si opera lui aici (in engleza) ->http://en.wikipedia.org/wiki/Seamus_Heaney

Iata oateva fragmente in traducere din « Bogland » (Tinutul de mlastina).

As vrea doar sa notez cateva teme constante in poezia lui Seamus Heaney : mlastina, turba, vazul/viziunea poetica,  apa, - teme care apar si in poezia de mai jos
si care redau peisajul plin de mister si umbre al Irlandei

Si o alta nota – ceea ce da, dupa parerea mea, nota de perfectiune in poezia lui Seamus Heaney e echilibrul de structura clasica : « naratie » poetica plina de simplitate,  imbinata cu metafore fulgurante.  

Ma intreb neancetat care dintre poetii romani este mai aproape de poezia lui Seamus Haeaney - ca afinitate literara. Si poate ca raspunsul ar fi Marin Sorescu. Seamus Heaney include o poezie de-a lui Marin Sorescu (in traducere)  intr-una din cartile lui, o indicatie ca o astfel de afinitate poetica a fost deja recunoscuta. 
Al doilea argument ar fi ca poeziile lui Marin Sorescu au o structura similara: o alura de 'naratiune' poetica inselatoare care atrage cititorul in cursa metaforelor.

"Bogland" de Seamus Heaneytext in engleza




Tinutul de mlastina

                              de Seamus Heaney
 
"Noi nu avem preerii care sa taie
Un soare urias in doua pe-nserate -
Pretutideni vazul accepta
Orizontul incercuitor,

Si e atras in ochiul de ciclop
Al unei berete. Tinutul nostru neanconjurat de nimic

E o mlastina care se tot coace
Intre privelistele soarelui."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna