joi, 30 decembrie 2010

Miscare in alb sau despre arta lui David Andrew

Am descoperit tablourile pictorului englez David Andrew (n.1934) la Art Toronto 2010. Nu stiam nimic despre autorul acestor tablouri, dar cand am ajuns in fata lor, am ramas uimita in loc.

Amestecul de culoare si implicita muzicalitate a tablourilor lui, o miscare in alb, un revers de ciudatenie peste o pojghita de emotie, m-a dezarmat complet.

Sant o fiinta cu picioarele pe pamant, dureros de necomplicata. A ma simti dezarmata, e o stare de maxima nesiguranta pentru mine, dar e starea in care percep intuitiv ca ma aflu in fata unui lucru/ceva care ma schimba - de unde si nota de amenintare pe care o resimt in astfel de imprejurari.

Arta lui David Andrew e ceva care ma schimba de fiecare data cand o privesc. Retraiesc senzatia de aneantizare. Am devenit altcineva: o marioneta târata de umbra unui penel.


Iata doua linkuri despre arta lui David Andrew si fotografiile pe care le-am facut la Art Toronto 2010:

David Andrew - Revenire in Cornwall (care are multe imagini cu tablourile lui David Andrew) 
Eseu despre David Andrew de F. David Peat.










marți, 28 decembrie 2010

Art Toronto 2010 - o retrospectiva


Desfasurat intre 29 octombrie si 1 noiembrie 2010, targul international de arta de la Toronto a fost un eveniment artistic extrem de interesant, la care au participat multe galerii si artisti de pe mai multe continente. 

Pentru mine personal, targul de arta international a fost o ocazie de a descoperi creatiile mai multor artisti contemporani din Canada si din Europa a caror creatii  m-au impresionat deosebit, si despre care intentionez sa scriu in posturi viitoare. 

In acest post pe Arta-Poezie adun cateva instantanee de la acest eveniment cultural, la care au participat si artisti plastici romani.

Iata linkul --> Art Toronto 2010 - o retrospectiva

 

miercuri, 22 decembrie 2010

O promisiune

  Un sclipire de rautate trecu prin ochii omului de zapada cand intrezari biletul roz si parfumat, care cadea lent, in zig-zag, de la fereastra de la etaj.

Un zigzag care i se parea iritant, de altfel, pentru ca fulgii de zapada nu puteau masca nerusinarea  cu care mirosul de liliac,  impregnat in hartie, conspira cu vantul, lasandu-l aproape mut.

Mut de furie? De gelozie? De dorinta, poate?
  
Nu stia prea bine, sentimentele lui erau in deriva decat o vazuse, surazatoare si infrigurata, urcand scarile casei cu caramizi rosii de vizavi. Chiar in fata peluzei pe care trona el, idiotul sensibil de apa si gheata, indragostit nebuneste.
  
Indragostit de ea, fireste, de fata cu parfum indescifrabil si ras contagios care gasise timp se opreasca langa el, sa ii aranjeze morcovul ce-i tinea loc de nas, si sa ii innoade fularul colorat in jurul gatului, in timp ce-l privea tinta in ochi.
  
Si scrisoarea pe care ea tocmai o aruncase pe fereastra, pentru cine era? Urmarea nelinistit cu privirea miscarea vantului care impingea foaia de hartie spre statia de autobuz.

Un gest abil cu coada maturei, si bucata de hartie ii cazu in brate.
Nerabdator, o deschise si citi :
« M-am indragostit de un om de zapada. Promit ca n-am sa spun nimanui.
Secretul meu, un secret intre flori de liliac, va fi ingropat de viu. »

marți, 21 decembrie 2010

Ajungere

         
           
              Din Calatoria Magilor de T.S. Eliot  


"Rece a mai fost ajungerea noastra
Tocmai in anotimpul cel mai nepotrivit al anului
Pentru  calatorie, si o calatorie atat de lunga:
Potecile adanci si vremea  aspra.
In toiul iernii.
Si camilele cu pielea obrintita si picioare zdrelite, 
refuzand sa se mai miste, trantite in zapada in topire.
Au fost momente cand regretam palatele de vara 
De pe coline, terasele si fetele de matase 
Ce ne aduceau serbeturi.
Si pe urma conducatorii camilelor blestemand si cartind,
Lasand totul de izbeliste, si cererile lor repetate de alcool si femei, 
Si focurile care se stingeau noaptea, lipsa de adapost,
Orasele murdare si asezarile ostile
Cu sateni murdari ce cereau preturi exorbitante;
A fost greu.
La urma am preferat sa calatorim toata noaptea,
Dormind pe apucate,
Cu voici in urechi care ne sopteau ca
Totul e o nebunie."

Ajung iara, in curand.

Albine

Poetul canadian Tim Bowling (n. 1964) e autorul cartii de poezie "The Annotated Bee & Me" (Brosura despre albine, anotata), aparuta in 2010.  O carte de poezie a carei coperta si asezare in pagina mi-au dat o senzatie de comfort si o dorinta de a citi cartea – neaparat.

Dincolo de prezentarea grafica incitanta, cartea e orchestrata intr-un sir de texte poetice centrate pe tema albinelor, a succesiunii generatiilor si a memoriei unei familii, sau ca sa preiau un citat din prezentarea cartii – “nastere, moarte, timp si memorie.”

Textul unei  brosuri despre albine, despre care aflam de la autor ca a fost creata de o matusa a lui in 1961, e intercalat cu poezia lui Tim Bowling, cu citate din John Adams, intr-un colaj de imagini, versuri si confesiuni ce ne aduc in spatiul-stup al unei creatii originale:

“ Mirosul unei carti vechi, sa zicem Eseurile lui William Hazlitt,
sau cea de aici, din fata mea, Viata albinelor de Maeterlink,
cu coperti de carpa verde, putin murdare, o re-editare
din prima parte a secolului trecut, - mirosul e ceea ce ne conduce
spre trecut, asa cum nectarul atrage o albina lucratoare, libera
sa huzureasca in iobagia ei. Zilele traite sant ca lanturi
si aripi, cateodata lipsa de portanta si zborul aduna
eul pierdut, vechiul chef.”
 
“La maturitate, distanta  in care se misca un om, e mai mare decat cei doi kilometri pe care ii parcurge o albina si mai mica decat cei zece mii de kilometric pe care ii parcurge un somon.”

Si iata incheirea cartii:

“Fara tel si fara cauza.
Pentru ca sant un om
infipt in intunericul
pamantului ca o sapa.”


sâmbătă, 18 decembrie 2010

Memphis

"Walking in Memphis" (Plimbandu-ma in Memphis")..... e o melodie-poem (as zice) al carui autor e Marc Cohen.

Poezia din substratul melodiei evoca armoniile muzicii de blues, a stilului muzical Delta Blues (originar din zona geografica a deltei fluviului Mississipi), a muzicianului de blues W.C. Handy, muzica lui Elvis Presley, si strada Beale din Memphis.

Umbra - stafia muzicala a lui Elvis Presley - care haladuieste prin casa sa  "Graceland" e cea care  deschide aceasta visare  in pantofi albastri din al carui text preiau cateva versuri:


"Mi-am pus pantofii de piele albastra
si m-am urcat in avion
am aterizat in tinutul de Delta Blues
in mijlocul unei ploi torentiale,
W.C Handy -- nu vrei sa te uiti la mine, 
de acolo de unde esti, 
am un bilet de clasa I
dar sant mai mohorat de cat as putea
vreodata sa fiu,

Plimbandu-ma in Memphis
- pasii mei la trei metri de strada Beale
plimband-ma in Memphis
ma simt oare oare asa cum ma simt?  

Am vazut stafia lui Elvis
pe Union Avenue
m-am tinut dupa el pana la portile
si pe urma am vazut cum s-a strecurat
drept inauntru, fara ca paza sa-l vada
ei se plimba doar in jurul mormantului
dar o duduie frumusica il asteapta pe 
Regele Rock-ului in 'Camera Junglei'

Plimbandu-ma in Memphis
- pasii mei la trei metri de strada Beale
plimband-ma in Memphis
ma simt oare oare asa cum ma simt"

..................................


Melodia am preluat-o de pe youtube, in interpretarea lui Marc Cohen si a lui Cher - aceasta din urma intr-un creativ video-sketch/alter ego al lui Elvis.






 



N-am fost niciodata in Memphis dar am ascultat pentru prima oara melodia-poem a lui Marc Cohen pe o ploaie torentiala. 
Orice alta asemenare cu realitatea e absolut intamplatoare.




marți, 14 decembrie 2010

Pantofi de zapada

Zapada si gheata, chiciura si vant - istoria se repeta, privita prin lentila alba a anotimpului care tocmai a sosit. 

Cum sa inaintezi prin atata zapada?

Cateva posibile raspunsuri -  pe paginile muzeului de pantofi Bata Shoe Museum din Toronto, muzeu care a adunat peste 13,000 de perechi de pantofi din diverse epoci istorice.

Comentarii interesante pe marginea unor exponate selectionate pot fi gasite pe pagina de aici, insotite de inregistrarea lor audio (podcast) in engleza.

Muzeul are o expozitie virtuala intitulata "Totul despre pantofi" (disponibila in engleza si franceza) cu cateva teme educative pentru mici si mari.

Din aceste teme mi-au placut:

"Moda la varf"

"Incaltari japoneze"  

si pagina mea preferata: "Traditie si inovatie" unde apare si perechea de pantofi pentru zapada pe care mi-i doresc pentru maine. 

Si in finalul acestui post, doua posibile cuvinte noi in caietul-vocabular: 

mukluk - pl. mukluks 
kamak - pl. kamik 

= cizme moi facute din piele de caprioara sau de foca purtate de Primele Popoare (First Nations)- eskimosi si Inuit. 


Gata, acum pot iesi din acest post direct in zapada.

duminică, 12 decembrie 2010

"Regele danseaza"

"Dati muzica cea mai frumoasa din lume lui Jupiter, stapanul universului"...

...un indemn din filmul Regele danseaza ("Le roi danse") in regia lui Gérard Corbiau, film al carui subiect e, din cate inteleg, relatia dintre Ludovic al XIV- lea si Jean Baptiste Lully. In rolurile principale Benoît Magimel, Boris Terral and Tchéky Karyo.




    sâmbătă, 11 decembrie 2010

    Fulgi de zapada din Indiile Galante

    Indiile Galante e o opera - balet eroic de Jean-Philippe Rameau a carui premiera a avut loc in 1735 - compus dintr-un prolog si patru tablouri. 

    Tabloul al IV-lea e situat in America de Nord, unde un spaniol si un francez sant rivali in pasiunea lor pentru Zima, fata unui sef de trib local, care prefera un tanar din tribul ei. 

    Muzica fascinanta acestui fragment pe care l-am gasit pe youtube, si pe care continui sa il urmaresc 'full screen' in sfarsitul de saptamana care a inceput mi se pare potrivita cu ritmul primilor fulgi de zapada. 

    Dar...ce e cu adevarat important?





    vineri, 10 decembrie 2010

    999999

    "Birbal" intreba Akbar, "cate mierle crezi ca exista in regatul meu? "

    "Jahanpanah (inaltimea ta)," raspunse Birbal, "sant exact nou'ş'noua de mii, noua sute nou'ş'noua."

    Akbar paru uimit. 
    "Si daca le-am numara, "spuse " si am descoperi ca sant mai multe de atat, atunci ce-ar fi?"
    "Asta ar insemna," raspunse Birbal "ca prietenii lor din regatele alaturate au venit sa le viziteze."

    "Si daca sant mai putine? 
    "Atunci unele de-ale noastre s-ar fi raspandit prin tari vecine ca sa descopere lumea larga."

     
    (Traducere libera dupa "Seducatoarea din Florenta" de Salman Rushdie)





    marți, 7 decembrie 2010

    Zero

    "Acum gardul viu
    e inalbit pentru o ora cu  flori  tranzitorii
    de zapada, o inflorire mai brusca
    decat cea a verii, nici inmugurire nici ofilire
    nimic din sirul unei generatii.
    Unde e vara, inimaginabila
    vara zero ? "

    din Little Gidding de T.S. Eliot

    sâmbătă, 4 decembrie 2010

    Noua poezie europeana – Poeme de Ivan Hristov in traducerea lui Claudiu Komartin

    Va invit cu placere la un moment din noua poezie europeana – prilejuit de doi poeti: unul in ipostaza de autor iar celalalt in ipostaza de traducator.

    Multumesc poetului Claudiu Komartin pentru ca a avut amabilitatea sa deschida  atelierul sau de artist  si sa ne ofere ocazia de a explora acest tinut incitant.

    miercuri, 1 decembrie 2010

    Clown-ul din luna

    Dupa poezia lui Nichita Stănescu "Vitraliu" din postul trecut, o poezie in aceeasi arie tematica. 

    Poezia ii apartine lui Dylan Thomas: "Clown-ul din luna".  

    Un fel de comentariu la acest -->post.

    E oare un clown morocanos?


             Clown-ul din luna 

                      de Dylan Thomas


    Lacrimile mele sant ca desprinderea muta
    A petalelor dintr-un trandafir vrajit
    Si toata durerea mea vine din prapastia
    Dintre ceruri si zapezi pe care nu mi le mai amintesc.

    Si daca as atinge pamantul
    S-ar prabusi -
    E atat de trist si frumos,                           
    Atat de tremurator ca un vis.


    luni, 29 noiembrie 2010

    O poezie de Nichita Stănescu in traducere

    De 1 Decembrie, o traducere a poeziei "Vitraliu" de Nichita Stănescu in franceza:


                              Vitrail 

                                              Nichita Stanescu

    Ton ombre, s’écrasant contre les murs
    se gare de nouveau dans des petits tessons.
    Oh, c’est la raison pour laquelle tu m’as vu
    dans la rue ramassant des cailloux taillés en carreaux.

    Je vais la refaire, tard dans la nuit
    sur tes fenêtres, en les posant avec soin
    verts, bleus, jaunes et rouges
    en heaume, entre les grilles de plomb.

    Quand tu te réveilleras, des arlequins en vitre colorié,
    cloués aux hublots, vont filtrer à travers eux-mêmes
    le soleil qui tombera dans tes bras,
    à moitié plié, entre deux rayons.  

     
    ___________________________________



    si in engleza



                 Stained Glass Window

                                            by Nichita Stănescu


    Your shadow, crashing into walls
    breaks up into colored shards again.
    Oh, and this is why you’ve seen me in the street
    picking up its squared stones.

    To put it back together inside the midnight hour
    I’ll fold them gently over your window -
    green, blue, yellow and red -
    mounted on the helmet of  lead lines.

    When you’ll awake, harlequins of colored glass
    glued to panes, will filter the sun through their see-through skins,
    and let it slide,
    half-filled with rays, into your arms. 


    ____________________________________________


    Traducere de Irina M © 2010

    duminică, 28 noiembrie 2010

    Cinci motive de a citi poezie iarna

    1.Caligrafia tacerii

     

    Poezia e o forma de arta nascuta din nemiscare, o caligrafie a tacerii. Iarna e un anotimp de linisti indelungate, de hauri indepartate: o intindere inghetata in care silabele tes o noua rezonanta:

    “Si acum ca luna, care da barbatilor trupuri lucitoare,
    e in exaltare, si poate privi soarele de sus,
    vad coborand din trireme in zori
    barbati subtiratici si goi din Cnossos, zambind cu zambetul arhaic
    al celor care intotdeauna se intorc inapoi.
    Ei aprind focuri marunte pe tarm,
    aplecati, vorbind in muzica unei limbi pierdute."


    din Mijlocul lumii  de D.H. Lawrence 

    2. Strofele sant usi care se deschid spre camere goale

    Iarna e un anotimp de mistere discrete – mistere aduse de gheata, grindina si furtuni de zapada. Frigul ne da senzatii stranii. Strofele sant usi care se deschid spre camere goale, ai caror locuitori au parasit de mult locuinta lasand in urma o palarie cu boruri, pene de strut si o matura rupta.

    "Când te vei trezi, lipiţi de geamuri,
    arlechini din sticle colorate
    vor lăsa prin ei să-ţi cadă-n braţe
    soarele, mereu la jumătate."

    din Vitraliu de Nichita Stanescu

    3. Padurea momentului
     
    Daca e adevarat ca primavara e un anotimp in care dragostea se naste pe furis, atunci iarna nu poate fi decat un anotimp al obiectivitatii si claritatii – un ac de durere fix in centrul miscator al  inimii:

    "Imi imaginez padurea acestui moment de miaza-noapte:
    Mai este ceva care exista
    In afara singuratatii ceasornicului
    Si a paginii albe pe care mi se misca degetele"


    4. Contrast

    Contrast. Orice lucru  e un prilej de contrast iarna – fiecare nuanta e un contrapunct la albul zapezii:

    “Ce este aceasta caravana intunecata si tacuta
    care nu se afla nicaieri, nici nu vine nici nu se duce;
    care n-a existat vreodata, n-are ora si cadran;
    si despre care putem doar spune: ‘curge’”


    5. A fost ouat un ou albastru

    Iarna e anotimpul unei ipocrizii surde: nu santem in largul nostru, rareori santem noi insine – animale ciudate infasurate intr-o carapace de manusi, fulare, cizme si paltoane.

    “Singuarate! Ou albastru, ouat de o pasare de mare uriasa, si golfurile in zori, acoperite de lămâi de aur! A fost ieri! Pasarea a zburat! “

    din  Anabasis de Saint-John Perse 


    miercuri, 24 noiembrie 2010

    Arborele de Tumtum. Cuvinte fabricate. Ostire tatara

    Arborele de Tumtum exista si nu prea exista - parerile sant probabil impartite. 

     Exista in interiorul poeziei-fantezie "Jabberwocky" de Lewis Carroll, poem al carui titlu n-am ambitia inutila de a-l traduce in vreo limba adevarata, si este, ca si titlul poemului, un cuvant fabricat.  Intregul poem abunda in cuvinte 'inexistente'-'existente' inventate de autor si in fraze fara sens.

    Iata un post interesant despre "Jabberwocky"->aici.

    'Tumtum'  suna ca o o surdina asezata peste o cadere ritmica de ape sau poate o ostire tatara marsaluind intr-o furtuna de zapada.

     Fara sa intru pe o panta foarte alunecoasa in legatura cu procesul de fabricatie al cuvintelor (mai ales in poezie) notez ca eu imi imaginez arborele de Tumtum cam ca in fotografia de mai jos.

    Tu cum ti-l imaginezi?


    David Foenkinos - "La délicatesse"

    David Foenkinos (n. 1974) e autorul a opt romane si recipientul mai multor premii literare de printre care premiul Francois Mauriac pentru Inversion de l’idiotie, si premiul Roger Nimier pentru Le potentiel érotique de ma femme.

    Romanul La délicatesse ("Delicatetea"), aparut in 2009, e o lectura agreabila, care frapeaza prin lejeritatea tonului, umorul cu care e abordata tema - in aparenta seriozitate  - si mai ales prin structura prozei – 117 sectiuni/capitole scurte, a caror organizare constituie imboldul principal la lectura.

    O carte in care naratiunea e intercalata cu intermezzo-uri/capitole  imaginative care dau un aer de bufonerie povestirii, ca de pilda 


                           45

    Titlul unui tablou de Kazimir Malevitch

    sau
                         79

    Exemplu de numere de telefon dintr-un alt secol

     Odéon 32-40
            *
    Passy 22-12
            *
    Clichy 12-14

    Peripetiile afective ale diverselor personaje sant redate cu ironie :

        « Nu stii?
    -         Nu, nu stiu.
    -         Nu poti sa ma lasi asa. Trebuie sa-mi explici. »
    Nu era nimic de explicat.
    Sarutul acesta era ca arta moderna."

    Citindu-l pe Nicolas Fargues, am apreciat bogatia vocabularului ca si abilitatea romancierului de a crea atmosfera naratiunii din nuante lexicale. In La délicatesse am gasit foarte multe prilejuri de a zambi.

    Un interviu cu David Foenkinos:






    luni, 22 noiembrie 2010

    Maraton

                   
                   
                    Maraton
                                    
    Un nimb de tacere, zidit amar,
    cu petece de petale in
    caldari de ocean,

    o frunza de artar intr-o glastra albastra
    - argila deschisa
    peste o aripa pudrata in soapta. 

    Inca nu ne apropiasem de pod,
    de timp, de miscarea prin ierburi
    a nesfarsitului maraton,
    in care cadea linistita
    umbra nervurei de-o clipa.



    (de Irina M.)

    Radacina de mandragora

    Prima strofa din poezia "Song"/"Cantec" de John Donne.

    Cantec

    Du-te sa prinzi o stea calatoare,
                Sa lasi gravida o radacina de mandragora,
    Sopteste-mi unde toti anii s-au dus
                Si cine a despicat copita diavolului in sus.
    Invata-ma sa aud sirenele cantand,
    Sa tin in frau intepatura invidiei,
                Sa aflu
                Ce vant
    Ajuta sa avanseze o fire onesta.

    vineri, 19 noiembrie 2010

    Amanda Nedham la LE Gallery - 24 noiembrie - 19 decembrie 2010


    Amanda Nedham, expune la LE Gallery in Toronto intre 24 noiembrie si 19 decembrie 2010 creatii la care a lucrat in  ultimul an. Titlul expozitiei este "like milk & blood" (ca lapte & sange). 

    Cateva randuri din prezentarea expozitiei:

    "Interesata de felul in care animalele pot fi folosite pentru a trasa o istorie a umanitatii, si exploatand potentialul lor de a arata ca oamenii pot fi brutali sau depravati dar si creativi si inovatori, artista construieste artifacte inspirate din corpurile lor."

    Iata si website-ul artistei: http://www.amandanedham.com


                                                          Le Gallery 1183 Dundas St West, Toronto.


    Despre un blajin ratacitor

    Un post despre "un blajin ratacitor" pe care l-am apreciat. Postul e creat de Gina - iata link-ul spre el:

    joi, 18 noiembrie 2010

    "Meditatia e ca o floare de lotus"

    Imagini din Toronto, dintr-un periplu la pas asta vara, care a inceput in districtul  financiar, printre cladirile bancilor:

                                                                            Royal Bank
                                                      
                                                                           Scotiabank

                                                                  TDCanada Trust



    si a continuat cu statia de metrou "Museum" - statia mea preferata, datorita pilonilor, creati cu gandul la muzeul care se afla chiar deasupra. Pilonii sant in forma de coloane dorice, decoratii de arta pre-columbiana si

                                                           arta faraonica.  De aici am plecat

    la magazinul "Tibetan Village" aflat imediat la sud de intersectia Danforth Ave. & Broadview Ave. Magazinul  vinde obiecte de decoratii tibetane,  la fel de intrigante ca si textul afiselor din vitrina, afis din care citez:

    "Meditatia e ca o floare de lotus, pluteste deasupra impuritatilor, astfel ca prin meditatie poti risipi norii dintre minte si suflet - Om Mani Padme Hum (mantra)."


                                                        O mandala tibetana din acelasi magazin.

    Urmatorul popas l-am facut  la Book City pe Danforth Ave.,  o librarie in care se afla carti de poezie de calitate.






                                              Si, dupa ce am iesit din Book City




      m-am intalnit cu o cutie postala.



    Un post care mi-a placut

    Urmaresc de mai mult timp cu incantare posturile de la mintea-de-ceai si astazi am citit inca un post interesant:

    Mintea de ceai: Povestea omului care locuia pe un tobogan

    miercuri, 17 noiembrie 2010

    "Trompeta marina e un instrument care imi place si care e armonios"

    In afara de poemul-visare al lui Apollinaire, trompeta marina mai apare si in alta ipostaza literara, de data asta intr-un moment plin de zambete: in Burghezul gentilom de Molière, caruia maestrul de muzica ii spune:

    "Unei persoane ca dumneavostra, domnul meu, care e magnifica, si care are o inclinatie pentru lucruri frumoase, ii trebuie un concert de muzica acasa, in fiecare miercuri sau joi".

    Replica domnului Jourdain este : "Trebuie sa avem si o trompeta marina. Trompeta marina e un instrument care imi place, si care e armonios".

    E o ironie la adresa sunetelor produse de o trompeta marina...exemplificata poate de aceste doua clipuri pe care le-am gasit pe youtube.





    Si, pentru cine a avut rabdarea sa ajunga la finalul acestui post, o mica rasplata - Aria pentru mateloti care canta la trompete marine de Lully:

     


    (Fotografia trompetei marine e reprodusa de pe wikipedia si apartine utilizatorului Frinck51).

    P.S. 
    Azi e miercuri-joi, motiv de concert. Va astept pe blogul meu.


    Semnat:

                     Jourdain.

    Articole din Arta Poezie

    Arta Poezie

    Cele mai cititie posturi in ultima luna