vineri, 8 ianuarie 2010

Revista presei poetice - The Antigonish Review # 159 Fall 2009



Numarul  # 159 – Fall 2009 (Toamna 2009) al revistei literare “The Antigonish Review”, revista publicata de patru ori pe an de St. Francis Xavier University in Antigonish, Nova Scotia, e o lectura incitanta.

Incep prin a nota coperta revistei, (care apare in  miniatura pe web site-ul revistei)  si care m-a facut extrem de curioasa.

Coperta e un  mod interesant de introducere vizuala “in subiect”, respectiv in poezii, eseuri si proza scurta, intercalate intre cele 140 de pagini ale revistei.

Din cauza constrangerilor  redactionale (timp in principal) ale scribului non-HTML al acestui blog, notez doar cateva din poeziile care mi-au placut.

Prima din ele este “In Walked Monk” (Si Monk intra) de Jeff Park (pag. 67), o poezie scrisa in ‘dulcele stil clasic’ modernist, in care ‘naratiunea’ poetica preia un manunchi de imagini si detalii  pe care le amesteca intr-un accelerator de particule vizual, pentru a recrea un nou unghi de vedere si o genera o ‘tensiune’ poetica. 


O nota de usor mister, un iz de tablourile lui Magritte, apare in a doua strofa:

“and in walked Monk, 

wearing a black trenchcoat 
the sculptor of silence and sound”

“si Monk intra

intr-un trenchcoat negru
sculptorul  linistei si al sunetului”.

A doua poezie apartine lui Eve Joseph: “Snowdrops” (Ghiocei)  (pag. 17) - si care mi-a atras atentia prin structura de poem in proza si organizare in pagina – toate metaforele compactate intr-un bloc de fraze. Iata inceputul acestei poezii:

“ Impatient with the dark, snowdrops push through the earth into white days of winter.”


“Pierzandu-si rabdarea cu intunericul, ghioceii ies la suprafata in zile albe de iarna”.

In topul preferintelor mele din acest numar e poezia lui Deborah Bacharach, “Still Life” (Natura Moarta), in care poeta creeaza un ecorseu de senzatii si sentimente intr-o maniera poetica percutanta. 

Daca va cade in mana acest numar al revistei deschideti-l direct la pagina 57 si urmariti  un torent poetic din care citez cateva versuri:

“ It is a game we play Van Dyck and I,
Among hard rinds,
The apple peel that slithers
Off the white lace cloth..”

“ E un joc pe care il jucam, Van Dyck si cu mine
Intre coji aspre,
Pielea de mar care aluneca
Din dantela alba a materialului..”


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna