duminică, 28 februarie 2010

Hockey! si incheierea Olimpiadei de la Vancouver

Entuziasm peste tot, claxoanele rasuna pe strazi in Toronto, suporterii se interpeleaza, o mare de steaguri rosii albe -  echipa masculina de hockey a Canadei a castigat o finala olimpica dramatica, dupa o cursa indarjita spre podium. 

Multi comentatori califica deja  acest meci de hockey ca "istoric" .

Ca sa redau mai bine starea de spirit ce domneste acum as vrea sa fac o comparatie.
Din punct de vedere al preferintelor sportive:

Hockey in Canada =  Fotbalul in Brazilia.

Finala de azi a fost de departe  evenimentul  sportiv cu cea mai mare incarcatura emotionala din intreaga Olimpiada, si fara aceasta medalie de aur, asteptata de toti ca pe ace, 
n-am fi urmarit in pace ceremonia de incheiere.

O ceremoie de incheiere din care au facut parte cateva simboluri culturale asociate cu Canada, printre care si castorii.

Stele de prima marime ale muzicii contemporane canadiene  Alanis Morissette, Avril Lavigne si Michael Bublé (am numit doar cativa) au adus in prim plan energia acestei seri.
Link-urile la principalele ziare canadiene unde puteti citi despre finala de hockey si ceremonie: 

Toronto Star
Globe and Mail

Melodia "On My Own" cantata de formatia Hedley din British Columbia la ceremonie, e una din melodiile mele preferate si de aceea am inclus-o mai jos.

Martisor cu Fibonacci

Martisor...snururi rasucite, raze de soare, si o scoica - un mic fractal, care repeta in sidef, cheia unei armonii greu de ignorat, cea a numerelor lui Fibonacci.


Alegerea subiectului

  " Succesul, care nu dovedeste intotdeauna meritul, tine mai mult de alegerea subiectului cat de executia lui."

"Le succès, qui ne prouve pas toujours le mérite, tient souvent davantage au choix du sujet qu'à son exécution."

- Pierre Choderlos de Laclos.

sâmbătă, 27 februarie 2010

Cinci


Campanile

"Campanile" e un cuvant italian care inseamna 'turnul cu clopote'.
Unul din campanile ale carei clopote au un sunet aparte e Campanile din piata Sfantului Marc in Venetia.
Acest campanile are cinci clopote si fiecare din ele avea un rol precis in viata de demult in Venetia.

Marangona este clopotul care indica sfarsitul si inceputul zilei de lucru.
Nona era clopotul care suna la miezul zilei.
Mezza terza chema senatorii la palatul dogelui.
Malefico anunta o executie.
Trottiera anunta o sesiune a Marelui Consiliu.

Le Corbusier

  • plan liber, deschis al casei
  • piloni  (pilotis) care sa inalte spatiul
  • fatada libera a casei
  • ferestre orizontale lungi, in sir
  • gradina pe acoperis
Aceste cinci concepte au fost incorporate in Villa Savoye.

Beethoven

Un fragment din concertul numarul cinci pentru pian de Beethoven , o muzica potrivita, dupa parerea mea, pentru un inceput de primavara  in 2010.

luni, 22 februarie 2010

De ce fel de poezie avem nevoie azi?


 

E o intrebare pe care mi-am pus-o in ultimele zile. 

Si incerc aici sa dau cateva raspunsuri dintr-o perspectiva  pur personala si ca urmare fara  valoare, in afara placerii de le nota in acest blog.
 
1. Avem nevoie de o poezie a transparentei si luminii.
Nu lumina eterna din Poemele luminii a lui Lucian Blaga – o lumina puternica a miezului de zi si a claritatii, o lumina a pasiunii, intelectului si vointei.

Ci o altfel de lumina – una diafana si difuza, ca cea filtrata de razele diminetii cand se ridica ceata peste albia unui parau in padure, in aburi de frig si soare,  ce se pierd in apele ce aluneca grabite peste pietre uzi.
 
Lumina deschisa si rece, taciturna si sidefie , cocolosita de raze de luna, in toiul noptii, cand asteptam gongul unui vis, dupa perdele, la fereastra, in intuneric.

2.    Avem nevoie de o poezie care sa vorbeasca de speranta de a incepe fiecare zi cu increderea nestavilita in ceea ce santem si ceea putem deveni, cand toate oprelistele se spulbera, si versurile unei astfel de poezii devin energia si sangele care ne curge prin vene.

Usor de zis -  dar care e obarsia unor astfel de versuri? 
Poate ca sursa lor e in a accepta ca fiecare moment al zilelor noastre e imperfect, si ca  fiecare esec nu decat o alta ocazie de a o lua la capat in ceea ce vrem sa intreprindem – fara nici un fel de complexe fata de altii, si cu onestitate.

3.    Avem nevoie de o poezie a ritmurilor fluide. 
Ati observat poate fluiditatea timpului pe care il percepem- miscarile lui in aceleratii subtile si incoerenta directiei? 
Timpul, orele, secundele, sparte parca in placi tectonice, ce plutesc peste o mare a vagului, a nedeterminarii, aproape o sarada, pe care nu prea putem s-o influentam, dar care ne face curiosi sa-i percepem volatilitatea.

4.    Avem nevoie de o poezie a...

lista e deschisa...adaugati daca vreti...


sâmbătă, 20 februarie 2010

Diferenta dintre literatura si jurnalism

 

"Diferenta dintre literatura si jurnalism e ca jurnalismul e ilizibil si literatura nu e citita."

("The difference between literature and journalism is that journalism is unreadable and literature is not read.")


-Oscar Wilde

Revista presei poetice - River Styx 80 - Games - Jocuri

Revista River Styx este o revista de arta si poezie, publicata la St. Louis, Missouri.
Numarul 80 al revistei are ca tema sportul. In prefata revistei intitulata “Let the Games Begin” (Sa inceapa jocurile), Richard Newman scrie:

“Cele mai bune jocuri, ca si cele mai bune creatii literare despre jocuri, pun in scena ceva mai important decat jocul. 
Jocul nu este atat de mult o metafora, cat un vehicol pentru a arata ce este essential in noi.”

Un ecou interesant pe fundalul Olimpiadei. 

River Styx 80 include, alaturi de proza scurta si o scurta creatie dramatica, mai multe poezii dintre care mentionez trei.

Prima poezie ii apartine lui Charles Harper Webb si e intitulata “Marco Polo". Poezia inbina in mod original cadrul jocului “Marco Polo” jucat de copii la piscine
cu aluziile la expeditia lui Marco Polo si o viziune asupra succesiunii generatiilor.

O metafora din poezie:
“a khan’s ransom of flesh he’s privileged to clutch”

“o parte de trup, ca o comoara a unui han, pe care are norocul sa o prinda in gheare”.

Autorul celei de-a doua poezii, "Pinball" ("Flipper"), e Lowell Jaeger. Poezia e un ecorcheu de sentimente, in care poetul, intr- o operatie aproape pe cord deschis ne reda tristetea unei vieti irosite. Viata si talentul  risipite la flipper apartin fratelui ‘naratorului’ din poezie.

“Took a lot of pockets full of quarters. Took
hours of concentration. Hand-to-eye
coordination. Reflexes of an astronaut
Or surgeon.”

“I-au trebui multe buzunare pline de monezi de 25 de centi. 
I-au trebuit
ore de concentrare. Coordinare mana-ochi,
Reflexe de astronaut.
Sau chirurg."

Ultima, si cea mai frumoasa poezie din revista, dupa parerea mea, ii apartine lui Colleen J. McElroy si se intituleaza “Doubledutch” ("Sarit de coarda").
E o poezie dinamica, ce prinde in versuri ritmul si energia unui joc de coarda jucat de tinere fete. Interesanta mi s-a parut si notatia cu care poeta incheie fiecare strofa --> "::" Iata cateva versuri:

"we gauged the space
between the salvo of ropes
crisscrossing above
our heads below our feet
before we danced in "

"evaluam spatial
dintre salva de corzi
ce se incrucisau deasupra
capetelor noastre, sub picioare
inainte sa dansam…"

si un  final in forta al poeziei:

"and where else did we have
to go but up "

"si unde puteam sa ne ducem
decat in sus. "

P.S.

Pana acum, in posting-urile  precedente (aici si aici) de "Revista Presei Poetice" am vorbit despre cele mai frumoase trei poezii dintr-o revista. In urmatorul astfel de posting, voi vorbi despre cele mai putin reusite trei poezii - ca sa putem sa invatam din "contra-exemple". Al doilea motiv ar fi ca aceasta a doua categorie, fiind foarte vasta, ofera si mai multe posibilitati de subiecte de discutie.

sâmbătă, 13 februarie 2010

Despre dragoste, Berkeley Castle Gallery si picto-poeme - 11 - 22 februarie 2010

Galeria Berkeley Castle si-a deschis de curand usile  intr-o cladire istorica in centrul Toronto-ului, in imediata vecinatate a The Canadian Stage Company si a  Théâtre Français de Toronto (TFT) , foarte aproape de zona istorica si pitoreasca a  "Distileriei" -Toronto's Distillery District.

Pe 11 si 12 februarie 2010, galeria, administrata de Dianne Acey, AOCAD, a gazduit un eveniment de arta al comunitatii din jurul galeriei, intr-o expozitie dedicata dragostei, tema ce e in rezonanta cu "Valentine's Day".

 
Dianne Acey, OCAD, care conduce Berkeley Castle Gallery.

Galeria a primit peste o suta de exponate, creatii ale amatorilor de arta, prieteni ai galeriei, artisti locali si studenti la colegiul George Brown de la clasa de Arta exploreaza psihologia.



 
Karen McMillan, curatorul expozitiei, descrie cu pasiune un exponat. 

Curatorul expozitiei, Karen McMillan, mi-a povestit despre orele pe care le-a petrecut in aranjarea acestei foarte eclectice expozitii si despre deciziile care le-a luat in legatura cu amplasamentul exponatelor,  astfel ca mesajul artistic sa aduca in prima scena personajul principal - dragostea.



In final, exponatele si-au gasit locul intr-un spatiu de galerie foarte reusit, care te lasa sa privesti in largul tau tablourile expuse.


 
Leslie si exponatul ei.

Daca ar fi sa descriu aceasta expozitie pe scurt, as descri-o ca  "plina de imaginatie".

Tema iubirii a fost redata de participantii la expozitii intr-o varietate de technici, si cu creativitate.




A fost, in prinicipal, un eveniment cultural comunitar, al celor aflati in apropierea galeriei.






Am avut placerea sa discut cu Dianne Acey si sa aflu despre viziunea ei asupra artei si comunitatii din jurul galeriei.
Am intalnit-o pe Christine Kim, o tanara artista absolventa a  universitatii Concordia, sectia Studio Art a carei pictura "Binary" a generat laude.



 
"Binary" (36 x 24 inci, ulei pe panza) de Christine Kim

 Doua picto-poeme, “Englyn” and “Hiatus” - afise (30 x 20 inci) create din picturile Tatianei si poezia mea, au facut parte din expozitie.



 

Doua picto-poeme de Tatiana si mine.

Asadar cateva momente placute pentru membrii comunitatii, artisti, amatori de arta si prietenii lor care au vizitat expozitia organizata de Dianne Acey si Karen McMillan cu ajutorul catorva voluntari.

Astfel ca celebrarea artei si a iubirii e prezenta in Toronto. Ca sa citez o nota din unul din tablourile expuse: "Dragostea, un elefant roz in camera".





Expozitia este deschisa pana pe 22 februarie 2010.

Inceputul Olimpiadei de Iarna la Vancouver - 2010 - cu inimi aprinse

La sfarsitul unei zile pline de dramatism la Vancouver a inceput Olimpiada, cu o ceremonie de deschidere perfect orchestrata, intr-o atmosfera care ar putea fi descrisa cu motto-ul Olimpiadei - "cu inimi aprinse".

Linkuri spre web site-urile catorva ziare canadiene de mare circulatie, ziare care redau pulsul Olimpiadei:


Link-ul spre web site-ul in care apar detalii despre imnul canadian in engleza -->Link
imn care a inspirat motto-ul in engleza al Olimpiadei de la Vancouver "With glowing hearts"

si spre web site-ul unde apar detalii despre imnul canadian in franceza -->Link 
care a inspirat motto-ul in franceza al Olimpiadei de la Vancouver "Des plus brillants exploits" .

Imnul canadian intr-o versiune audio bilingva --> imn.

marți, 9 februarie 2010

Pe locuri...fiti gata....

Olimpiada de la Vancouver incepe saptamna aceasta, si iata cateva dintre cuvintele pe care s-ar putea sa le auziti in zilele urmatoare:

Inuksuk, Inukshuk- un esafodaj de pietre si un artifact cultural din aria de iradiere a civilizatiei Inuit din nord, de langa pol. Adeseori inukshuk-ul are rolul de a indica un drum, o directie de navigatie sau un loc de respect. 

Inunnquaq - inukshuk in forma de om, dar fara figura. Imaginea stilizata a unui inunnguaq creata de Elena Rivera MacGregor a fost adoptata ca logo pentru Jocurile Olimpice de Iarna de la Vancouver 2010.
Numele acestui inunnguq este Ilanaaq, the Inunnguaq. Ilanaaq inseamna 'prieten' in limba Inuktitut. 

Mascotele olimpice:

Miga: urs de mare (balena orca) care se transforma in urs cand ajunge la mal, creatura mitica din mitologia primelor popoare din nord vestul  Pacificului
Quatchi: (pe scurt din sasquatch) e numele unei fiinte mitice  dn legendele aboriginale din acceasi zone, fiinta misterioasa care e  numita Yeti in alte legende. 


Mascota oficiala a  jocurilor paralimpice 
Sumi: o creatura mitica - cu palarie de orca, aripi de Thunderbird (pasarea tunetului) si picioare de urs.


Mascota ne-oficiala a jocurilor olimpice
Muk-muk: o marmota bine dispusa.


Pentru cei care au copii mici, iata un website amuzant:
in engleza
si in franceza


Termeni de zi cu zi:
loonie: dolarul canadian, numit asa dupa imaginea unui "loon" sau cufundac ce se afla pe una din fetele monedei de un dolar.
twoonie : moneda de doi dolari canadieni, al carei nume e derivat din "loonie" desi moneda are pe una din fete un urs.
curling: sport intrat recent in palmaresul olimpic care a devenit extrem de popular in Canada, si care va fi, cred, urmarit cu mult entuziasm local.
Tim Horton's: coffee shop, si marca de cafea extrem de populara in Canada...inclusiv cu cea care scrie aces blog
double double: o cafea la Tim Horton's care are lapte si crema
"bundle up": ce ti se spune intr-o zi friguroasa...adica infofoleste-te bine.


O harta interactiva cu diversele localitati unde vor avea loc evenimente sportive:
http://latimesblogs.latimes.com/olympics_blog/2009/12/interactive-map-vancouver-2010-winter-olympic-games.html


duminică, 7 februarie 2010

Oda V din Cartea I - Horatius


In seara asta am vrut sa scriu despre Oda a V a din Cartea I de Horatius. 

E o poezie pe care notele la o editie a odelor si epodelor lui o caracterizeaza ca pe "cea mai cunoscuta" si poate cea mai tradusa dintre poeziile lui Horatius. Una dintre traduceri, celebra,  ii apartine lui John Milton
Am gasit de asemenea o varianta in latina si  in franceza aici.

Am cautat o versiune romaneasca a acestei poezii pe internet si n-am gasit-o.
De accea m-am gandit, ca in loc sa vorbesc despre Oda aV a, poate ar fi mai bine sa redau poezia intr-o versiune originala in limba romana in acest post.

Astfel poate, lasand poezia sa curga de la sine, reusesc sa spun cel mai bine ceea ce ar fi fost poate mai greu sa scriu. 
Si mai ales, sa aduc versurile lui Horatius mai aproape.



            Oda V din Cartea I - Horatius
                  (Quis multa gracilis)

Ce tanar, imbaiat in parfumuri
te strange in brate printre trandafiri,
in grota-ti – Pyrrha?

Pentru cine iti ridici parul auriu la spate
simplu, cu gratie?

De cate ori va varsa el lacrimi pe seama
credintei si a zeilor schimbatori,
zguduit de talazurile marii innegrite de furtuna,

el, care acum se bucura credul, orbit
de frumusetea ta luminoasa,
si te crede mereu a lui, mereu indragostita,
ignorand inselaciunea aurie?

Vai de cei neincercati,
prinsi in mrejele tale.

Cat despre mine,
tableta votiva
pusa pe zidul sacru al templului
arata ca mi-am atarnat vesmintele siroind de apa
ca ofranda 

zeului atotputernic al marii. 


sâmbătă, 6 februarie 2010

Molière la Théâtre Français de Toronto

La Théâtre Français de Toronto (Teatrul Francez din Toronto) se joaca pana in 20 februarie spectacolul “Les Médecins de Molière” -  o selectie de scene din "Le Médecin malgré lui" (Doctor fara voie)  si Le Médecin Volant (Doctorul zburator) de Molière.

Este un spectacol in care idei de mis-en-scene indraznete (regizor Jean Stéphane Roy, scenografie si lumini Dominc Manca,  sunet Jean-Michel Ouimet,Nina Okens costume,Tina Goralski stage management, Annie Parkinson machiaj si Janelle Rainville producatoare ) contribuie la o atmosfera de comedie surprinzatoare, in care textul lui Moli
ère e un pretext de improvizatie si de creatie dramatica.

Actorii solicita cuvinte de la public pe care le preiau in monologuri si gesturi. Cateva scene sant jucate cu marionete; prima dintre aceste marionete e introdusa in scena printr-o ‘valiza’ plina de reflectoare…o aparitie care m-a umplut de uimire si incantare copilareasca. Aluzii si gesturi licentioase plutesc prin aer. O colectie de cutii uriase servesc de culise.

E un spectacol in care actorii fac risipa de energie si talent …i-am numit pe Chanda Legroulx, Nicolas Van Burek Vincent Porier, Pierre Simpson, Sophie Goulet et Anie Richer.

Iar textul lui
Molière respira in fundal, prin replici de genul….”Monsieur…cele cateva lovituri de baston pe care am avut onoarea sa vi lea aplic..."

Blogul Teatrului Francez din Toronto il puteti gasi aici: http://theatrefrancais.blogspot.com/

Cateva scurte momente in legatura cu spectacolul le puteti gasi pe Youtube la:
http://www.youtube.com/watch?v=hBV_XbNF9Fk&feature=channel

Si iata anuntul (bande-annonce) interpretat de Vincent Poirier.


Muzicantul


                                    
                                Muzicantul 
 
 Nascut in insule, cu lumina stancilor lipita de frunzele 
cerului cantator, instrumentul lui era acordat pe foita de aur 
a ierburilor aprinse,
canta la zeci de coarde odata, oricum,

nascut in insule, sub palmierii atinsi de febra fara radacini, 
insulele suspendate si cantatoare din cuibul carora cresc gradinile, 

nascut in insule, intr-o familie de marinari, 
nelalocul lui in foita oului de marmura
care este o insula suspendata
o gradina oarecare,
o chitara scufundata. 


(din Limita Vizibilitatii - Editura Dacia, Cluj Napoca 1982)

vineri, 5 februarie 2010

Tunel



Azi e cinci februarie si am ajuns la jumatatea de drum (temporala) a expozitiei de arta si poezie "Picto-poeme" sau, in versiunea ei in limba franceza "Picto-poèmes" .

Este o colaborare artistica in care Tatiana si cu mine ne-am afundat, ca intr-un tunel, pline de bucurie, ca intr-o joaca, fara sa stim prea bine unde ne ducem si de ce, cu exceptia poate a faptului ca am dorit sa creem un spatiu de visare, de reflexii despre arta si poezie si sa atragem in "joaca" noastra si pe altii. 

De aceea va asteptam inca, in saptamanile care au ramas pana la 28 februarie, pe cele doua web site-uri, (http://arta-poezie.blogspot.com si http://art-poesie.blogspot.com) si mai ales asteptam sa le dati viata cu ganduri sau imagini, improvizatii, sau ce va inspira.

Intre timp noi doua continuam sa orbecaim, fiecare si impreuna, in coridoarele luminoase si intunecate pe care ne intalnim, schitam, facem notite, asteptam vizitele dumneavoastra pe web site-urile de mai sus...

...existam, pe scurt.

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna