vineri, 12 martie 2010

Poezia - un subiect neutru?


De multe ori ma gandesc ca am ales poezia, ca mod de exprimare, si ca pasiune profunda,  dintr-o nevoie de siguranta.

Esti intotdeauna ‘expus’, cred eu, cand iti exprimi o parere, la replici rauvoitoare, lipsite de context fata de ceea ce incerci sa comunici, la vulgaritate si insulte gratuite, si, nu de putine ori la etichete, amenintari, ironii….

La prima vedere, as zice ca poezia pare un precar adapost contra zonei, pe care o percep ca amenintatoare, si plina de ‘greata’ de mai sus.

La prima vedere, poezia apare ca o ‘zona’ mai sigura, pentru ca e mai putin susceptibila sa genereze violente voleuri verbale, si veninuri eterne.

Poezia e, prin tesatura ei abstracta, un fel de subiect neutru, ca o discutie despre vreme, pe care il poti cu usurinta aborda cu un strain. Un subiect eminamente politicos, as spune, in care fiecare opinie e acceptata cu toleranta, si replicile, chiar rauvoitoare, au o tenta de metafore care le da un aer de blajina urbanitate.

Poezia e de multe ori indirecta, chiar daca prin aceast act de redirectionare a realitatii,  devine directa si incomoda. Greu de suportat. 

Greu de suportat mai ales de cei carora le place uratul.

Asta la prima vedere. Caci, in realitate poezia e foarte, foarte departe de a fi un subiect neutru.

Si intrebarea care s-ar pune ar fi…daca poezia nu e un subiect ‘neutru’ - ce fel de subiect e? 


4 comentarii:

  1. Poate ca ar trebui sa meditez. Mult. Sa pot da un raspuns potrivit. Spun ce am simtit citindu-te. Poezia esti Tu. Ce(a)l dintotdeauna. Sau de-o clipa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru un comentariu coplesitor in concizia si profunzimea lui.

    Poezia ne duce spre un dialog important - ca reiau cuvintele tale 'potrivite' (in sens arghezian) - cei din totdeauna, sau de-o clipa.

    Ma bucur ca ne-am intalnit.
    Cu consideratie.

    RăspundețiȘtergere
  3. Poezia...un subiect al SUFLETULUI.

    RăspundețiȘtergere
  4. Poezia nu ar trebui să fie un subiect. Trece cu mult de el, prin profunzimea ei. Mai cred că poezia e simțită și trăită la superlativ doar de autorul ei. Citim poezii care trezesc ceva în noi însă, ne e imposibil să-i pătrundem esența. E complicat de explicat senzația. E o părere subiectivă, poate sunt doar eu:)
    Mulțumesc mult de add Irina!

    RăspundețiȘtergere

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna