luni, 29 noiembrie 2010

O poezie de Nichita Stănescu in traducere

De 1 Decembrie, o traducere a poeziei "Vitraliu" de Nichita Stănescu in franceza:


                          Vitrail 

                                          Nichita Stanescu

Ton ombre, s’écrasant contre les murs
se gare de nouveau dans des petits tessons.
Oh, c’est la raison pour laquelle tu m’as vu
dans la rue ramassant des cailloux taillés en carreaux.

Je vais la refaire, tard dans la nuit
sur tes fenêtres, en les posant avec soin
verts, bleus, jaunes et rouges
en heaume, entre les grilles de plomb.

Quand tu te réveilleras, des arlequins en vitre colorié,
cloués aux hublots, vont filtrer à travers eux-mêmes
le soleil qui tombera dans tes bras,
à moitié plié, entre deux rayons.  

 
___________________________________



si in engleza



             Stained Glass Window

                                        by Nichita Stănescu


Your shadow, crashing into walls
breaks up into colored shards again.
Oh, and this is why you’ve seen me in the street
picking up its squared stones.

To put it back together inside the midnight hour
I’ll fold them gently over your window -
green, blue, yellow and red -
mounted on the helmet of  lead lines.

When you’ll awake, harlequins of colored glass
glued to panes, will filter the sun through their see-through skins,
and let it slide,
half-filled with rays, into your arms. 


____________________________________________


Traducere de Irina M © 2010

duminică, 28 noiembrie 2010

Cinci motive de a citi poezie iarna

1.Caligrafia tacerii

 

Poezia e o forma de arta nascuta din nemiscare, o caligrafie a tacerii. Iarna e un anotimp de linisti indelungate, de hauri indepartate: o intindere inghetata in care silabele tes o noua rezonanta:

“Si acum ca luna, care da barbatilor trupuri lucitoare,
e in exaltare, si poate privi soarele de sus,
vad coborand din trireme in zori
barbati subtiratici si goi din Cnossos, zambind cu zambetul arhaic
al celor care intotdeauna se intorc inapoi.
Ei aprind focuri marunte pe tarm,
aplecati, vorbind in muzica unei limbi pierdute."


din Mijlocul lumii  de D.H. Lawrence 

2. Strofele sant usi care se deschid spre camere goale

Iarna e un anotimp de mistere discrete – mistere aduse de gheata, grindina si furtuni de zapada. Frigul ne da senzatii stranii. Strofele sant usi care se deschid spre camere goale, ai caror locuitori au parasit de mult locuinta lasand in urma o palarie cu boruri, pene de strut si o matura rupta.

"Când te vei trezi, lipiţi de geamuri,
arlechini din sticle colorate
vor lăsa prin ei să-ţi cadă-n braţe
soarele, mereu la jumătate."

din Vitraliu de Nichita Stanescu

3. Padurea momentului
 
Daca e adevarat ca primavara e un anotimp in care dragostea se naste pe furis, atunci iarna nu poate fi decat un anotimp al obiectivitatii si claritatii – un ac de durere fix in centrul miscator al  inimii:

"Imi imaginez padurea acestui moment de miaza-noapte:
Mai este ceva care exista
In afara singuratatii ceasornicului
Si a paginii albe pe care mi se misca degetele"


4. Contrast

Contrast. Orice lucru  e un prilej de contrast iarna – fiecare nuanta e un contrapunct la albul zapezii:

“Ce este aceasta caravana intunecata si tacuta
care nu se afla nicaieri, nici nu vine nici nu se duce;
care n-a existat vreodata, n-are ora si cadran;
si despre care putem doar spune: ‘curge’”


5. A fost ouat un ou albastru

Iarna e anotimpul unei ipocrizii surde: nu santem in largul nostru, rareori santem noi insine – animale ciudate infasurate intr-o carapace de manusi, fulare, cizme si paltoane.

“Singuarate! Ou albastru, ouat de o pasare de mare uriasa, si golfurile in zori, acoperite de lămâi de aur! A fost ieri! Pasarea a zburat! “

din  Anabasis de Saint-John Perse 


miercuri, 24 noiembrie 2010

Arborele de Tumtum. Cuvinte fabricate. Ostire tatara

Arborele de Tumtum exista si nu prea exista - parerile sant probabil impartite. 

 Exista in interiorul poeziei-fantezie "Jabberwocky" de Lewis Carroll, poem al carui titlu n-am ambitia inutila de a-l traduce in vreo limba adevarata, si este, ca si titlul poemului, un cuvant fabricat.  Intregul poem abunda in cuvinte 'inexistente'-'existente' inventate de autor si in fraze fara sens.

Iata un post interesant despre "Jabberwocky"->aici.

'Tumtum'  suna ca o o surdina asezata peste o cadere ritmica de ape sau poate o ostire tatara marsaluind intr-o furtuna de zapada.

 Fara sa intru pe o panta foarte alunecoasa in legatura cu procesul de fabricatie al cuvintelor (mai ales in poezie) notez ca eu imi imaginez arborele de Tumtum cam ca in fotografia de mai jos.

Tu cum ti-l imaginezi?


David Foenkinos - "La délicatesse"

David Foenkinos (n. 1974) e autorul a opt romane si recipientul mai multor premii literare de printre care premiul Francois Mauriac pentru Inversion de l’idiotie, si premiul Roger Nimier pentru Le potentiel érotique de ma femme.

Romanul La délicatesse ("Delicatetea"), aparut in 2009, e o lectura agreabila, care frapeaza prin lejeritatea tonului, umorul cu care e abordata tema - in aparenta seriozitate  - si mai ales prin structura prozei – 117 sectiuni/capitole scurte, a caror organizare constituie imboldul principal la lectura.

O carte in care naratiunea e intercalata cu intermezzo-uri/capitole  imaginative care dau un aer de bufonerie povestirii, ca de pilda 


                       45

Titlul unui tablou de Kazimir Malevitch

sau
                     79

Exemplu de numere de telefon dintr-un alt secol

 Odéon 32-40
        *
Passy 22-12
        *
Clichy 12-14

Peripetiile afective ale diverselor personaje sant redate cu ironie :

    « Nu stii?
-         Nu, nu stiu.
-         Nu poti sa ma lasi asa. Trebuie sa-mi explici. »
Nu era nimic de explicat.
Sarutul acesta era ca arta moderna."

Citindu-l pe Nicolas Fargues, am apreciat bogatia vocabularului ca si abilitatea romancierului de a crea atmosfera naratiunii din nuante lexicale. In La délicatesse am gasit foarte multe prilejuri de a zambi.

Un interviu cu David Foenkinos:






luni, 22 noiembrie 2010

Maraton

               
               
                Maraton
                                
Un nimb de tacere, zidit amar,
cu petece de petale in
caldari de ocean,

o frunza de artar intr-o glastra albastra
- argila deschisa
peste o aripa pudrata in soapta. 

Inca nu ne apropiasem de pod,
de timp, de miscarea prin ierburi
a nesfarsitului maraton,
in care cadea linistita
umbra nervurei de-o clipa.



(de Irina M.)

Radacina de mandragora

Prima strofa din poezia "Song"/"Cantec" de John Donne.

Cantec

Du-te sa prinzi o stea calatoare,
            Sa lasi gravida o radacina de mandragora,
Sopteste-mi unde toti anii s-au dus
            Si cine a despicat copita diavolului in sus.
Invata-ma sa aud sirenele cantand,
Sa tin in frau intepatura invidiei,
            Sa aflu
            Ce vant
Ajuta sa avanseze o fire onesta.

vineri, 19 noiembrie 2010

Amanda Nedham la LE Gallery - 24 noiembrie - 19 decembrie 2010


Amanda Nedham, expune la LE Gallery in Toronto intre 24 noiembrie si 19 decembrie 2010 creatii la care a lucrat in  ultimul an. Titlul expozitiei este "like milk & blood" (ca lapte & sange). 

Cateva randuri din prezentarea expozitiei:

"Interesata de felul in care animalele pot fi folosite pentru a trasa o istorie a umanitatii, si exploatand potentialul lor de a arata ca oamenii pot fi brutali sau depravati dar si creativi si inovatori, artista construieste artifacte inspirate din corpurile lor."

Iata si website-ul artistei: http://www.amandanedham.com


                                                      Le Gallery 1183 Dundas St West, Toronto.


Despre un blajin ratacitor

Un post despre "un blajin ratacitor" pe care l-am apreciat. Postul e creat de Gina - iata link-ul spre el:

joi, 18 noiembrie 2010

"Meditatia e ca o floare de lotus"

Imagini din Toronto, dintr-un periplu la pas asta vara, care a inceput in districtul  financiar, printre cladirile bancilor:

                                                                        Royal Bank
                                                  
                                                                       Scotiabank

                                                              TDCanada Trust



si a continuat cu statia de metrou "Museum" - statia mea preferata, datorita pilonilor, creati cu gandul la muzeul care se afla chiar deasupra. Pilonii sant in forma de coloane dorice, decoratii de arta pre-columbiana si

                                                       arta faraonica.  De aici am plecat

la magazinul "Tibetan Village" aflat imediat la sud de intersectia Danforth Ave. & Broadview Ave. Magazinul  vinde obiecte de decoratii tibetane,  la fel de intrigante ca si textul afiselor din vitrina, afis din care citez:

"Meditatia e ca o floare de lotus, pluteste deasupra impuritatilor, astfel ca prin meditatie poti risipi norii dintre minte si suflet - Om Mani Padme Hum (mantra)."


                                                    O mandala tibetana din acelasi magazin.

Urmatorul popas l-am facut  la Book City pe Danforth Ave.,  o librarie in care se afla carti de poezie de calitate.






                                          Si, dupa ce am iesit din Book City




  m-am intalnit cu o cutie postala.



Un post care mi-a placut

Urmaresc de mai mult timp cu incantare posturile de la mintea-de-ceai si astazi am citit inca un post interesant:

Mintea de ceai: Povestea omului care locuia pe un tobogan

miercuri, 17 noiembrie 2010

"Trompeta marina e un instrument care imi place si care e armonios"

In afara de poemul-visare al lui Apollinaire, trompeta marina mai apare si in alta ipostaza literara, de data asta intr-un moment plin de zambete: in Burghezul gentilom de Molière, caruia maestrul de muzica ii spune:

"Unei persoane ca dumneavostra, domnul meu, care e magnifica, si care are o inclinatie pentru lucruri frumoase, ii trebuie un concert de muzica acasa, in fiecare miercuri sau joi".

Replica domnului Jourdain este : "Trebuie sa avem si o trompeta marina. Trompeta marina e un instrument care imi place, si care e armonios".

E o ironie la adresa sunetelor produse de o trompeta marina...exemplificata poate de aceste doua clipuri pe care le-am gasit pe youtube.





Si, pentru cine a avut rabdarea sa ajunga la finalul acestui post, o mica rasplata - Aria pentru mateloti care canta la trompete marine de Lully:

 


(Fotografia trompetei marine e reprodusa de pe wikipedia si apartine utilizatorului Frinck51).

P.S. 
Azi e miercuri-joi, motiv de concert. Va astept pe blogul meu.


Semnat:

                 Jourdain.

marți, 16 noiembrie 2010

Tarcovnic


"Chantre" (Tarcovnic) e o poezie-metafora-intr-un-singur-vers a lui Guillaume Apollinaire. Face parte din volumul Alcooluri; e un interesant contrapunct poetic in intinderea alba a unei singure pagini.  Este de asemenea una din poeziile cele mai scurte din limba franceza.

Iata traducerea ei:


                      Tarcovnic

Si firul singular al trompetelor marine.



                         Chantre

Et l'unique cordeau des trompettes marines  




luni, 15 noiembrie 2010

Articol in "Niagara This Week" despre pictura monumentala a lui Bogdan Luca

Un alt articol despre "Reverberatii", pictura monumentala a lui Bogdan Luca.  Articolul semnat de Rebecca Mattina, a aparut in "Niagara This Week" pe 15 noiembrie:



Mai multe detalii depre "Reverberatii" , a carei creatie am urmarit-o pe acest blog --->aici.


Auto-fictiune si arta romanului: Nicolas Fargues

Nicolas Fargues, nascut in 1972,  autor a mai multe romane (Demain si vous le voulez bien, Le tour du propriétaire, Rade terminus, One Man Show, J’étais derrière toi, Beau rôle, Le roman de l’été) este unul dintre prozatorii francezi contemporani cu un succes de public notabil.


Romanul sau J’étais derrière toi  ("Eram in spatele tau") a primit premiul Saint Valentin in 2007. E un roman care se citeste pe nerasuflate, incadrat poate, asa cum indica autorul in interviul de pe youtube in genul  de ‘auto-fictiune’. 


Dincolo de orice catalogare literara, e o proza in care cititorul se avanta cu incredere, surprins intre jocul de oglinzi al starilor sufletesti ale personajului principal, relatate cu verva, si cu o mascata sinceritate. 

Romanul e o radiografie fara menajamente a unui cuplu in deriva la a carui disolutie asistam intr-o relatare ‘pe viu’. « Eram in spatele tau » e de asemenea o recreare progresiva a unui eu masculin, a carui identitate e sfarmata si re-construita pe parcursul cartii. 

Tonul romanului e cel al unui continuu confesional – un dialog intre narator si cititor :
« Tot ce pot spune e ca nu mi-am repetat prea mult intrebarea, am luat telefonul, am intrat in casa, si, ca sa nu ma auda nimeni, m-am inchis in uscatorie, intre scandura de calcat si cutii de plastic, intre cutiile de detergent si masina de spalat. Chiar si camaruta aceasta, fara fereastra, luminata de un singur bec, ei bine, azi e o super amintire. Si acolo am format, calm, numarul de telefon de pe cartonas ».
« Tremur, suspin, transpir, ma intorc spre Alex : am impresia ca viata mea a devenit un tren fantoma fara escala ».

Dinamica cuplului, interesanta si imprevizibila in toate previzibilitatea ei mi-a amintit de romanul "Lesa" (La laisse)  de Françoise Sagan : aceeasi vaporoasa decuplare masculina dintr-un mecanism conjugal sans issue.  In romanul "Lesa", fractura cuplului e perceputa cu mai multa lejeritate decat in « Eram in spatele tau » - dar amandoua romanele, evidentiaza aceeasi oroare tipica de dramatism, un « calapod «  sau reflex, daca vreti, cultural in interactiunea personajelor – dramatism pe care prozatorii il inlocuiesc cu luciditate si o doza de ironie. 

« Eram in spatele tau », sant convinsa, va continua sa adune numerosi cititori in jurul sau care sa discute cu entuziasm despre proza lui Nicolas Fargues. 

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

"Reverberatii" - pictura monumentala de Bogdan Luca - inaugurata la Brock University, Ontario, Canada

"Reverberatii" pictura monumentala a lui Bogdan Luca, a carei geneza am urmarit-o pe acest blog, a fost inaugurata la Brock University.

Iata un articol si un video interesant de pe pagina ziarului "St. Catherines Standard":


                                    "Reverberatii" de Bogdan Luca, detaliu

Mai multe detalii despre aceasta pictura la: http://arta-poezie.blogspot.com.
 

miercuri, 3 noiembrie 2010

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna