luni, 15 noiembrie 2010

Auto-fictiune si arta romanului: Nicolas Fargues

Nicolas Fargues, nascut in 1972,  autor a mai multe romane (Demain si vous le voulez bien, Le tour du propriétaire, Rade terminus, One Man Show, J’étais derrière toi, Beau rôle, Le roman de l’été) este unul dintre prozatorii francezi contemporani cu un succes de public notabil.


Romanul sau J’étais derrière toi  ("Eram in spatele tau") a primit premiul Saint Valentin in 2007. E un roman care se citeste pe nerasuflate, incadrat poate, asa cum indica autorul in interviul de pe youtube in genul  de ‘auto-fictiune’. 


Dincolo de orice catalogare literara, e o proza in care cititorul se avanta cu incredere, surprins intre jocul de oglinzi al starilor sufletesti ale personajului principal, relatate cu verva, si cu o mascata sinceritate. 

Romanul e o radiografie fara menajamente a unui cuplu in deriva la a carui disolutie asistam intr-o relatare ‘pe viu’. « Eram in spatele tau » e de asemenea o recreare progresiva a unui eu masculin, a carui identitate e sfarmata si re-construita pe parcursul cartii. 

Tonul romanului e cel al unui continuu confesional – un dialog intre narator si cititor :
« Tot ce pot spune e ca nu mi-am repetat prea mult intrebarea, am luat telefonul, am intrat in casa, si, ca sa nu ma auda nimeni, m-am inchis in uscatorie, intre scandura de calcat si cutii de plastic, intre cutiile de detergent si masina de spalat. Chiar si camaruta aceasta, fara fereastra, luminata de un singur bec, ei bine, azi e o super amintire. Si acolo am format, calm, numarul de telefon de pe cartonas ».
« Tremur, suspin, transpir, ma intorc spre Alex : am impresia ca viata mea a devenit un tren fantoma fara escala ».

Dinamica cuplului, interesanta si imprevizibila in toate previzibilitatea ei mi-a amintit de romanul "Lesa" (La laisse)  de Françoise Sagan : aceeasi vaporoasa decuplare masculina dintr-un mecanism conjugal sans issue.  In romanul "Lesa", fractura cuplului e perceputa cu mai multa lejeritate decat in « Eram in spatele tau » - dar amandoua romanele, evidentiaza aceeasi oroare tipica de dramatism, un « calapod «  sau reflex, daca vreti, cultural in interactiunea personajelor – dramatism pe care prozatorii il inlocuiesc cu luciditate si o doza de ironie. 

« Eram in spatele tau », sant convinsa, va continua sa adune numerosi cititori in jurul sau care sa discute cu entuziasm despre proza lui Nicolas Fargues. 

4 comentarii:

  1. O prezentare atât de interesantă, că îmi doresc să citesc , neapărat, cartea!
    O seară frumoasă, Irina!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc de comentariu Gina!...promit ca lectura acestei carti nu te va dezamagi.

    RăspundețiȘtergere
  3. am semnalat-o şi altora
    curiozitatea e maximă:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Servus Cella!
    M-am uitat pe internet, sa vad daca vreun roman de-al lui Nicolas Fargues a fost deja tradus in romana - n-am gasit decat romanul "Beau rôle" de vanzare in franceza. Felul in care au fost scrise primele 98 de pagini "Beau rôle" m-a impresionat deosebit si asa am ajuns la "J’étais derrière toi". Sant sigura ca o traducere din "J’étais derrière toi" nu va intarzia. E o carte care are priza la public.

    RăspundețiȘtergere

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna