Xibalba, Popol Vuh si lilieci maiasi

                     Arta Maya - capac cu efigia unei zeitati solare, muzeul Gardiner Toronto

"Sant multe incercari in Xibalba.

Prima incercare e Casa Intunericului unde nu exista decat intunecime.

A doua incercare e Casa Inghetata, pentru ca interiorul ei e acoperit cu chiciura. Un vant puternic o zgaltaie, un vant inghetat suiera prin interiorul ei.

A treia incercare e Casa Jaguarului unde nu se afla decat jaguari care isi arata coltii, se inghesuie unul in altul, muscand si clampanind din falci.

A patra incercare e Casa Liliecilor, pentru ca in ea se afla doar lilieci, ce tipa intr-una si zboara prin aer pentru ca nu pot iesi din  ea.

A patra  incercare e Casa Pumnalelor, pentru ca e plina de lame ascutite care se izbesc si se incruciseaza."

 

Fragmentul de mai sus face parte dintr-o traducere a Popol Vuh, cartea sacra a maiasilor, pe care am gasit-o pe internet.

 

Cine are rabdarea sa citeasca Popol Vuh, presupunand ca obstacolele din Xibalba, notate mai sus, sant surmontabile, e rasplatit cu o sumbra perspectiva.

Xibalba e infernul maias, altfel structurat decat infernurile literare apropiate noua, dar croit din aceeasi stofa existentiala :  groaza.  

In plus, Popol Vuh, cel putin privit prin oglinda retrovizoare a unei perspective istorice, pare de altfel o profetie literara a disparitiei civilizatiei maiase, o cosmogonie cu iz de cantec de lebeda.

 Plina de lilieci, jaguari si mingi de cauciuc.

                                                Arta Maya: fluier, muzeul Gardiner, Toronto

_______________________
Adaug trailer-ul filmului Apocalypto, a carui sursa de inspiratie pare a fi Popol Vuh.