Totul despre cupru

Pentru cei care doresc o mica recapitulare despre cupru si posibilitatile pe care le ofera acest element recomand articolul intitulat "Counting on copper" (Contand pe cupru) aparut in revista "Nature" pe internet pe 22 martie 2012.

Articolul, selectionat prin concurs, apartine unui student canadian de origine romana inrolat in anul doi la Facultatea de Medicina la Universitatea din Toronto.

Iata linkul:

http://www.nature.com/nchem/journal/v4/n4/full/nchem.1315.html

Pentru a accesa articolul  e nevoie sa va inregistrati in prealabil - inregistrarea e gratuita -  si sa  introduceti cuvintele "Counting on copper" in "Search".

 Lectura placuta!

Echinox de primavara

Al doilea element care a continuat sa ma urmareasca dupa ce am vizitat expozitia despre cultura maiasa clasica, a fost discutia purtata cu un alt vizitator de la care am aflat un amanunt interesant.

 In zilele de echinotiu de primavara si toamna un sarpe de lumina poate fi observat pe treptele piramidei lui Kukulkan din Chitchen Itza.

Pe youtube am gasit un filmulet cu sarpele de lumina, ca si o explicatie a ecoului ce imita strigatul pasarii de quetzal atunci cand batem din palme. 

(Vestigiile istorice de la Chichen Itza se afla la nord de epicentrul cutremurului de azi din Mexico din apropiere de Ometepec).

Expozitia "Maiasii si secretele lumii lor"

Expozitia Maya: Secrets of their Ancient World (Maiasii si secretele lumii lor) deschisa pana pe 9 aprilie 2012 la Royal Ontario Museum in Toronto ne prilejuieste o intalnire de impact cultural si artistic semnificativ cu universul enigmatic al lumii maiase din perioada clasica a civilizatiei maiase - approx 600 to 900 e.n.

Expozitia e organizata ca o lectie combinata de istorie, geografie, arta, medii sociale, investigatie stiintifica, a carui formula este de a invita vizitatorii la un parcurs printre grupari tematice.

Gruparile tematice - ca de exemplu scrierea maiasilor, cosmogonie,  ceremonia sangerarii/blood-letting, etc. -  ne dau in final o perspectiva  a civilizatiei maiase. 

 

Multe exponate sant legate de orasul maias Palenque, de arhitectura si cultura care a inflorit in jurul lui in epoca clasica si de obiectele gasite aici, unele avand un scop anume (cum ar fi acele din os de pisica de mare folosite in ceremonia maiasa a sangerarii), altele simple obiecte de onix, lemn, sau scoici fasonate in mod bizar, depuse la temelia edificiilor.

As vrea sa vorbesc despre doua exponate care m-au adus mai aproape de lumea maiasilor.

Primul dintre ele este piatra funerara de pe mormantul unui personaj maias, care e uneori atribuit lui Pakal, unul dintre primii si cei mai insemnati domnitori maiasi.

Mormantul acestui maias (sa acceptam ca este vorba de Pakal) a fost descoperit intact in 1948  la baza edificiului principal din Palenque. Piatra de mormant (a carei imagine apare si la wikipedia) ni-l reda pe Pakal intr-o pozitie bizara, intre doua lumi. 

Dedesubt, se afla 'infernul' maias, Xibalba, deasupra lui Pakal, arborele vietii, conform cu explicatiile si desenele care inconjoara exponatul.

Privind piatra de mormant cu atentie, am avut senzatia ca autorii acestui relief incearca sa ne transmita o singura idee: Pakal e mort.

Dar....Pakal urca din mormantul sau, scapa din ghearele lumii de dincolo si iese, in ascensiune spre arborele vietii, intr-o noua existenta, in care, e fireste, mort, dar revine in existenta, intr-un alt fel, pentru ca e unul din personajele acestei expozitii.

Si poate pentru ca, iata, am ajuns pana si eu, nascuta la mii de kilometrii de Palenque si cu 1400 de ani mai tarziu,  sa aflu cate ceva despre el.

Ideea ascensiunii si extragerii din mormant, mi s-a parut intim legata de descoperirea putului in care se afla mormantul lui Pakal si cu aducerea ramasitelor maiasului la suprafata. 

 Mai mult decat o simpla asociere intre doua evenimente disparate, oare?

Despre al doilea exponat, intentionez sa scriu cateva randuri in urmatorul post.

Iata cateva resurse:

Web site-ul expozitiei in franceza: http://www.rom.on.ca/maya/exhibition/index_fr.php

Web site-ul expozitiei in engleza: http://www.rom.on.ca/maya/exhibition/

Inscriptia si glifele despre sfarsitul calendarului maias (si al lumii):

http://www.rom.on.ca/maya/exhibition/maya_calendar.ph

Sprezzatura poetica

Sprezzatura e un termen devenit popular datorita lui Baldassare Castilione in a carui Carte a curtierului e definita ca o atitudine de nonsalanta studiata, ce ne permite ca tot ceea ce intreprindem sa fie dus la bun sfarsit cu usurinta, afabilitate si curtoazie. 

                                                                 Baldassare Castilione

"Am gasit o lege universala, spune Baldassare Castilione, care mie mi se pare mai valabila decat oricare alta in interactiunea umana, fie ea in cuvant sau in fapta: aceea de a evita afectarea in orice mod posibil ca si cum aceasta din urma ar fi un recif periculos si ascutit. 

Sa practici in tot ceea ce intreprizi, o oarecare sprezzatura (nonsanalanta) ca sa ascunzi efortul pe care il faci, astfel incat tot ce faci sau spui sa para fi facut fara nici un fel de cazna si aproape fara sa te gandesti la el."

E intuitiv sa legam sprezzatura de poezie – sant versuri, ale caror autori par sa le desfasoare ca pe cea mai naturala intorsatura in conversatie: poeziile lui Eminescu (nu toate, desigur), marea majoritate a poeziilor lui Minulescu, poemele lui Nichita Stanescu – un exemplu perfect in Semne de primavara (poezie gasita pe blogul Ginei). 

Asa cum sant si exemple clasice, as zice de non-sprezzatura poetica : poeziile lui Ion Barbu (autor pe care il admir foarte mult, de altfel ) si, ca sa ma refer la o poezie arhicunoscuta, Luceafarul de Mihai Eminescu. Motivul pentru care includ Luceafarul in aceasta a doua categorie e simplu: Luceafarul e o poezie a carei elaborare progresiva licareste sub suprafata poemului.

Asadar nonsalanta in poezie: arta metaforelor inventariate cu usurinta, a cuvintelor potrivite fara nici un efort, pline de curtoazie, cu un efect transformator si benefic asupra noua insine si a celor din jur.

Un tel de investigat printre versurile preferate, pe care sa le putem include, cu nonsalanta/sprezzatura in zilele noastre incarcate de afabilitate.