miercuri, 11 aprilie 2018

Val





Azi a aparut numarul 3 al revistei literare online "Cadaverous Magazine" cu tematica de "literatura de groaza". 

(Sper ca la propriu, nu si la figurat - ha-ha-ha)

Sant si eu prezenta cu o poezioara intitulata "Veil/Vãl"  la pagina 26 a numarului  acesta:

https://docs.wixstatic.com/ugd/90797f_7947113222ee4028807f3f8e9c79ca8a.pdf


 Iata traducerea acestei poezii:


  Vãl


Adeseori vorbesc de vãlul negru, o camera obscura
in care raze de soare intrerupte ajung
in podul casei.

Vise si cruzime, 
colturile camerelor pline de cerneala uscata si sange,
cocotate pe bastioanele atingerilor noastre
in drama neterminata a iubirii.

Dincolo de cortina, o diafragma dilatata
asteapta aparitia unei iluzii.

Spatiul acesta de litanii, si imaginea lui inversata
e adus aproape 
de arcul gotic supendat in varful edificiului

de un balaur
din trecutul indepartat. 


3 comentarii:

  1. Când culeg metaforele tale, parcă nici de balaurul din trecutul îndepărtat nu mă mai tem.
    O zi cu dor frumos de podul casei bunicilor îți doresc, Irina!

    RăspundețiȘtergere
  2. Irina, îmi vei ierta îndrăzneala de a veni în căsuța ta, cu un alt fel de gând?

    http://incertitudini2008.blogspot.ro/2010/10/o-lume-intr-un-gand.html

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna draga mea Gina...da, e podul bunicii mele in aceasta poezie, descris similar cu cuvintele tale din acest articol http://incertitudini2008.blogspot.ro/2010/10/o-lume-intr-un-gand.html -> "Fire subțiri de lumină se strecoară pieziș printre grinzi.". Imi pare nespus de bine ca lectura poeziei a trezit asociatia aceasta in sufletul tau, caci e vorba de acceeasi emotie in postarea mea. Si da, ai interpretat bine, nici balaurul nu e ceva de care se ne temem. Cu drag, Irina

    RăspundețiȘtergere

Articole din Arta Poezie

Arta Poezie

Cele mai cititie posturi in ultima luna